Alergia reprezinta o reactie anormala a organismului la una sau mai multe substante care, in mod normal, sunt inofensive si tolerate de majoritatea persoanelor. Substantele care provoaca manifestarile alergice sunt denumite alergeni si se gasesc in alimente, medicamente, praf, aer etc. In cazul expunerii la alergeni, reactiile organismului sunt dintre cele mai neasteptate. Cele mai frecvente se produc la nivelul pielii, mucoaselor si la nivelul cailor respiratorii, in cadrul unor boli alergice ca urticarie, angioedem, dermatite, rinite, astm bronsic etc. Mai rar, pot aparea reactii generalizate, cuprinzand mai multe organe si sisteme, la nivelul intregului organism, reactii anafilactice.
Diagnosticul alergiei si depistarea substantei (alergenului) care cauzeaza reactia alergica este uneori dificila, necesitand coroborarea, de catre medicul alergolog, a mai multor date obtinute din anamneza (ancheta) alergologica, examenul clinic complet al pacientului si rezultatele mai multor investigatii clinice, biologice si paraclinice.
In functie de datele obtinute si diagnosticul de suspiciune stabilit, medicul alergolog va indica efectuarea testelor alergologice specifice.
Ce sunt testele alergologice
Testele alergologice constau in realizarea de teste cutanate (prick, idr, patch) sau teste sanguine, in scopul identificarii prezentei anticorpilor specifici fata de substanta incriminata in declansarea reactiei alergice. Sunt indicate in scop diagnostic (sau de excludere) a atopiei, au valoare educationala pentru pacient, sunt esentiale atunci cand se impun masuri nespecifice de evitare a expunerii la alergen (schimbarea mediului si modului de viata cu costuri ridicate, inlaturarea unor animale de casa etc.) si/sau atunci cand se indica imunoterapia specifica cu alergeni (desensibilizarea). Nu exista teste standardizate pentru efectuarea testarii cutanate la medicamente (in cazul reactiilor postmedicamentoase exista alte metode de diagnostic).
In deceniile trecute se utilizau diverse teste pentru depistarea unor alergii bacteriene. Studiile ulterioare bine conduse nu au reusit sa demonstreze utilitatea acestora. De aceea, testarea cutanata la produsi bacterieni trebuie descurajata si nu se mai recomanda. Determinarea substantelor responsabile pentru aparitia si agravarea dermatitei de contact se efectueaza cu alte tipuri de teste cutanate, numite patch (petec).
Testele sanguine de depistare a sensibilizarii alergenice pot fi realizate daca o persoana prezinta urticarie sau o alta afectiune dermatologica, de exemplu eczema, ceea ce face mai dificil de interpretat rezultatele testelor cutanate, daca nu se poate intrerupe administrarea de medicamente antihistaminice sau antidepresive triciclice, daca a existat anterior o reactie alergica severa (anafilaxie). Nu sunt necesare testele alergologice daca apar alergii minore care sunt usor de controlat prin tratament medicamentos sau schimbarea stilului de viata.
Testele cutanate reprezinta metoda cel mai usor de realizat si mai ieftina, pentru a identifica alergiile la majoritatea pacientilor si sunt mai exacte decat testele sanguine in identificarea alergenilor inhalatori.
Tipuri de teste
Testele cutanate se realizeaza prin expunerea persoanei la alergenii suspectati si urmarirea aparitiei unei reactii ulterioare la locul testarii (in vivo). Testele sanguine depisteaza prezenta in sange a anticorpilor fata de diversi alergeni (in vitro).
Cele mai des utilizate sunt testele cutanate, efectuate prin tehnica prick (percutana), deoarece acestea sunt rapide (rezultatul obtinandu-se in 15-30 minute), sunt exacte si, in general, mai ieftine decat testele sanguine. Acestea se pot efectua insa numai de catre medicul specialist alergolog, necesitand anterior efectuarii lor indeplinirea unor anumite conditii, care sa permita efectuarea testarii in conditii de siguranta pentru pacient (evitarea unor posibile reactii alergice locale extinse sau generalizate in momentul testarii), dar si corecta interpretare a rezultatelor testarii, in corelatie cu simptomele relevate de anamneza. Testarea cutanata alergologica prin tehnica prick se realizeaza prin aplicarea pe pielea pacientului (la nivelul fetei anterioare a antebratului sau toracic posterior) a cate unei picaturi din solutia de extract alergenic standardizat, care va patrunde in piele prin intepatura nesangeranda a acesteia cu o lanteta foarte fina (de aceea, sunt bine acceptate si de copii).
Prin metoda intracutana (idr) se injecteaza o picatura de extract alergenic intradermic, producandu-se o mica umflatura. In cazul unei reactii negative (persoana nu este sensibilizata la alergenul respectiv), aspectul pielii nu se modifica la locul aplicarii alergenului. In cazul unei reactii pozitive, apare la locul aplicarii cate o papula (ridicatura), inconjurata de eritem (roseala), ca la o urzicatura, de dimensiuni diferite, in functie de care se poate aprecia severitatea sensibilizarii alergice. Reactia pozitiva necesita aparitia unei papule de minim 3 mm sau cu minim 3 mm mai mare decat reactia locala la o solutie martor sigur negativ. Reactiile mici au o semnificatie clinica redusa, iar prezenta pseudopodelor (urzicatura cu contur asemanator cu niste picioruse) indica o sensibilizare importanta la alergenul respectiv.
Testele cutanate pozitive au aplicabilitate practica numai in cazul in care concorda cu istoricul bolii.
Recomandarile medicului
La efectuarea unei testari cutanate alergologice corecte trebuie indeplinite anumite conditii:
- alegerea alergenilor testati si siguranta pacientului vor fi orientate de anamneza
- testarea se va efectua cu extracte alergenice standardizate, cu o compozitie si potenta alergenica cunoscuta, pastrate corespunzator, cu data de valabilitate precizata
- intensitatea reactiei la testare va fi interpretata comparativ cu un martor sigur pozitiv si un martor sigur negativ
- se va folosi o tehnica de testare standardizata
- se va lua in vedere securizarea pacientului – la pacientii cu intensitate crescuta a sensibilizarii sugerata e anamneza
- testarea va fi efectuata numai daca exista disponibile si rapid accesibile medicamente specifice antialergice (inclusiv adrenalina) in trusa de urgenta
- pacientii vor fi monitorizati dupa testare minimum 30 de minute, in mod particular pacientii ce urmeaza tratamente cu medicatie beta blocanta sau IMAO
- se va tine seama de varsta pacientului (reactivitatea cutanata este scazuta la copiii foarte mici si la varstnici)
- nu se va efectua testarea cutanata in zone cutanate afectate de eczema sau de alte afectiuni dermatologice
- locul testarii va fi curatat cu apa si alcool anterior testarii, distanta dintre teste va fi de minim 2-4 cm
- la efectuarea testarii prick nu trebuie sa apara sangerare la locul intepaturii cu lanteta etc.
Intensitatea reactiei cutanate la testarea alergologica prick poate fi diminuata pana la anulare daca pacientul urmeaza un tratament cu medicamente antihistaminice (antialergice) sau corticoterapie locala cutanata.
De retinut!
Dr. MONICA-LUIZA SCHIFIRNET, Medic Primar Alergologie in cadrul Ana Medical Center Ploiesti recomanda ca inainte cu cel putin 3-7 zile de efectuarea testarii cutanate sa se intrerupa administrarea oricarui preparat antihistaminic. Deoarece si unele medicamente antidepresive pot influenta testele, si acestea vor fi evitate inainte de testare.
Riscurile testarii cutanate sunt de aparitie a unei reactii locale tardive (de la 1-2 ore, la 24-48 ore de la testare), a reactiilor la distanta (edem Quincke, inclusiv cu localizare de gravitate, reactii sindrom, anafilaxie).
Testarea cutanata la pneumoalergeni este relativ sigura, risc crescut de reactii sistemice existand la testarea cutanata cu alimente (fructe) proaspete, aceasta efectuandu-se preferabil in spital. Riscul de aparitie a acestor reactii este insa foarte mic, daca se respecta strict conditiile de efectuare ale unei testari corecte, iar testarea se efectueaza de catre medicul specialist alergolog. Pentru efectuarea testarii prick sunt disponibile, in prezent, in Romania, extracte alergenice standardizate pentru alergenii de mediu (polenuri, mucegaiuri, drojdii, epitelii animale, acarieni din praful de casa) si pentru alergeni alimentari diversi (faina, ou gaina, albus, galbenus, lapte, branza amestec, carne de vita, carne de porc, pesti si crustacee, nuci, alune, legume, fructe, mirodenii).
Autor: Dr. MONICA-LUIZA SCHIFIRNET, medic primar alergologie si imunologie la Ana Medical Center Ploiesti
