O formatiune sau o alta modificare depistata la san naste ingrijorare in randul oricarei femei. Primul gand este ca ar putea fi una canceroasa, deci maligna. In cele mai multe cazuri, lucrurile nu stau insa asa. Modificarile la nivelul sanului sunt frecvente si cel mai adesea sunt necanceroase, deci benigne, in special la femeile tinere. In urma consultului medical, vei afla daca formatiunea depistata este un nodul la san sau un chist si ce implicatii are asupra vietii tale. Afla din acest articol despre diferentele dintre aceste formatiuni mamare si care sunt pasii de urmat in investigatii.
Niciun simptom aparut la nivelul sanului nu trebuie ignorat, indiferent cat de nesemnificativ pare. Nu este cazul sa te ingrijorezi la cel mai mic semn, important este sa faci o verificare de specialitate.
Desi 9 din 10 noduli la san sunt necancerosi, prezenta lor trebuie evaluata de catre medic pentru a exclude diagnosticul de cancer mamar. Nodulii mamari se simt ca un tesut dur, cu margini bine definite, cauzat de inmultirea necontrolata a celulelor mamare. Uneori, in jurul nodulilor, zona devine rosiatica si are o textura cu aspect de „coaja de portocala”.
Investigatiile medicale se recomanda si in cazul chisturilor, care adesea sunt confundate cu nodulii la san. Chisturile mamare sunt formatiuni pline cu lichid, care in proportie de 99% sunt benigne.
Modificarea tesutului mamar in perioada ciclului menstrual
Sanii contin tesuturi de consistenta diferita, inclusiv tesut gras, glandular si conjunctiv. S-ar putea sa descoperi ca modificari ale tesutului, cum ar fi sensibilitatea sau textura, apar odata cu ciclul menstrual.
Medicii atentioneaza ca, in aceasta perioada, poti simti sanii cu formatiuni mai dure si durerosi. Dupa menstruatie, tesutul revine la forma sa normala. Daca insa simti un nodul la san care nu dispare, devine mai mare sau persista dupa unul sau doua cicluri menstruale, consulta imediat medicul.
Tesutul mamar se modifica si pe masura ce inaintam in varsta, devenind de obicei mai gras si mai putin dens. Incepand cu varsta de 20 de ani, femeile sunt sfatuite sa-si examineze singure sanii, de preferat la o saptamana dupa menstruatie. In cazul in care observi schimbari, sunt necesare investigatii amanuntite.
Dezechilibrele hormonale, infectiile – cum este mastita in timpul alaptarii, traumatismele, tumorile benigne – precum fibroadenoamele – pot fi cauze ale aparitiei nodulilor la san.
O formatiune aparuta la san poate fi insa si un chist, nu doar un nodul. Desi par asemanatoare la palpare, intre cele doua sunt diferente semnificative, inclusiv in ceea ce priveste riscurile. Pe parcursul articolului, poti afla mai multe despre particularitatile fiecarui tip de formatiune mamara si despre recomandarile specialistilor.
Semne ale unui nodul la san care te trimit la medic
Urmareste periodic starea sanilor tai. Daca te identifici in vreuna din urmatoarele situatii, trebuie sa te adresezi unui medic:
- observi o schimbare in dimensiunea, forma sau aspectul sanului;
- resimti o durere de san care nu dispare dupa urmatoarea menstruatie;
- apar modificari la nivelul pielii in zona sanilor, precum: roseata, descuamare, gropite sau incretire;
- la palpare, sunt zone care se simt diferit de tesutul din jur, par ingrosate;
- observi retractarea recenta a mamelonului;
- sesizezi scurgeri spontane ale mameloanelor.
Daca ai descoperit o formatiune neobisnuita la san, cu simptome precum cele prezentate mai sus, ne poti suna la 0733 550 055. La Ana Medical Center, te asteapta specialisti cu experienta si aparatura de ultima generatie, pentru a identifica rapid si precis o eventuala problema.
Investigatii recomandate pentru nodul la san
In urma consultului medical, specialistul ar putea sa iti recomande una dintre urmatoarele investigatii:
- ecografie mamara: undele sonore creeaza imagini ale interiorului sanului pe un monitor. Imagistica cu ultrasunete este utila pentru a determina daca formatiunea mamara este solida sau plina cu lichid;
- mamografie de diagnostic: aceasta radiografie specializata va ajuta medicul sa investigheze modificarile suspecte ale sanilor;
- RMN mamar: investigatia este folosita de obicei atunci cand diagnosticul este pus in discutie. Inainte de un RMN la san, un colorant poate fi injectat intravenos in brat pentru a imbunatati aspectul tesuturilor sau al vaselor de sange pe imaginile RMN;
- biopsie mamara: este posibil ca in procesul de investigatie medicala sa fie nevoie de prelevare de tesut. Acesta va fi ulterior examinat la microscop, in cadrul unui laborator.
Urmarirea unui nodul la san
Daca evaluarea si investigatiile arata ca nodulul la san nu este de natura canceroasa, medicul recomanda de obicei monitorizare pe termen scurt. Aceasta consta in examene clinice ale sanilor sau repetarea procedurii imagistice. Scopul este de a vedea daca au aparut alte modificari, intre timp.
Daca biopsia arata ca tesutul este benign, pacienta va fi tinuta sub control, cu monitorizare frecventa, sau va fi indrumata catre un medic chirurg pentru rezecarea (indepartarea formatiunii).
Daca investigatiile arata ca nodul de la san este canceros, medicul oncolog va stabili un plan de tratament, in functie de stadiul si tipul cancerului.
Chistul mamar – posibila formatiune cu risc
Chistul mamar nu necesita tratament decat daca este mare, dureros si inconfortabil. In astfel de cazuri, drenarea lichidului dintr-un chist mamar poate usura simptomele.
Pana la un punct, chisturile mamare sunt normale. Ele apar frecvent la femeile aflate in perimenopauza (tranzitia catre menopauza), la cele care nu au nascut, cele care au un ciclu menstrual neregulat. La fel ca si in cazul nodulilor, inainte de menstruatie, chisturile pot sa creasca in volum sau sa dea durere mamara, simptome care se reduc dupa ciclul menstrual.
Chisturile, in special cele mici, dispar adesea spontan. Chisturile mari pot fi indepartate prin aspiratie. In situatia in care lichidul contine sange si tesutul nu dispare complet ca urmare a aspiratiei sau daca recidiveaza, este necesar ca proba sa fie analizata in laborator.
Semne si simptome ale chistului mamar
Daca observi o “umflatura” mobila sau sesizezi o secretie a mameloanelor, este posibil sa ai chisturi mamare.
Vestea buna este ca prezenta chisturilor nu creste riscul de cancer de san. Pe de alta parte, existenta chisturilor poate face mai dificila identificarea de noi noduli sau aparitia altor modificari in structura sanului.
Chisturile mamare pot fi clasificate dupa dimensiune in:
- microchisturi. Sunt prea amici pentru a fi simtite la atingere. Ele pot fi depistate in timpul investigatiilor imagistice, precum mamografia sau ecografia.
- macrochisturi. Aceste formatiuni sunt suficient de mari pentru a fi simtite la atingere si pot creste in diametru pana la aproximativ 2,5 – 5 centimetri.
Fie ca ar putea fi vorba despre un nodul la san sau un chist, este recomandat sa te adresezi unui medic pentru a te asigura ca totul este in regula. Un consult anual si o ecografie de san sau mamografie, dupa caz, pot preveni afectiunile mai grave.
Pentru a beneficia de parerea unui specialist cu experienta, te invitam sa faci o programare in clinica noastra, sunand la 0733 550 055. Sau ne poti scrie in comentarii intrebarile pe care le ai.
sursa: mayoclinic.org
