Tumorile cerebrale, spre deosebire de alte afectiuni, sunt foarte greu de depistat la controale de rutina. Atat medicii, cat si pacientii, se gandesc la o eventuala existenta a lor abia cand apar primele simptome cu adevarat suparatoare. De regula, semnele care ne trimit sa facem investigatii mai amanuntite sunt durerile de cap prelungite neobisnuit de mult, tulburarile de vedere si starile de somnolenta. Celelalte simptome, precum convulsiile, pierderea cunostintei, slabiciunea musculara sau deficitul de vorbire, apar si depind de localizarea tumorii. Despre tipurile de tumori existente si cand apare nevoia unei interventii chirurgicale, am discutat cu dr. Valentin Munteanu, medic primar neurochirurgie, colaborator Ana Medical Center.
In linii cat se poate de generale, tumorile cerebrale sunt mase de celule anormale, la nivelul creierului, care se impart in benigne (necanceroase) si maligne (canceroase). Tumorile maligne reprezinta cam 1% din totalul neoplaziilor nou aparute. Intrucat craniul este rigid, orice modificare a dimensiunii tumorii respective poate cauza presiune in interiorul craniului, ceea ce poate cauza probleme serioase de sanatate, precum leziuni cerebrale sau chiar deces.
Tumorile cerebrale sunt impartite in tumori primare ale creierului, care se dezvolta chiar din celulele creierului, si metastaze cerebrale, care ajung sa se dezvolte in creier, dupa ce s-au raspandit de la un organ canceros din organism, cel mai frecvent de la plamani sau tesutul mamar. Dintre tumorile primitive, cele mai intalnite sunt tumorile gliale (50-60% din total) si meningioamele (25%). Indiferent de tipul lor, acestea pot afecta numeroase activitati ale pacientului, de la gandire, miscare si chiar respiratie.
Specialistii au descoperit peste 100 de tipuri de tumori cerebrale, insa nu sunt la fel de multe informatii despre ce cauzeaza aceste afectiuni.
Doar in 5% din situatii s-a descoperit o componenta genetica in cazul aparitei unei tumori cerebrale. In rest, cauzele sunt incerte. Totusi, exista o probabilitate mai mare in randul barbatilor sa dezvolte o tumoare cerebrala, comparativ cu femeile, precum si in randul persoanelor cu varste mai mari de 70 de ani. Expunerea la radiatii, formaldehida, clorura de vinil sau acrilonitril joaca si ele un rol important in predispozitia dezvoltarii tumorilor cerebrale.
Diagnosticul de tumoare cerebrala se pune dupa o tomografie computerizata (CT) si o investigatie de rezonanta magnetica (RMN), care pot preciza particularitatile tumorii. Inainte de a se stabili un plan de tratament, insa, este nevoie de o biopsie tumorala.
Acest pas este obligatoriu de facut, pentru a stabili ce tip de tumoare este si a vedea ce metoda de tratament se recomanda. In functie de marimea si pozitia tumorii, decidem daca pornim sedinte de radioterapie/chimioterapie sau programam o interventie chirurgicala. Operatia presupune o incizie a scalpului si o indepartare temporara a unei portiuni din craniu, pentru a putea ajunge la tumoare si a o scoate.
Orice operatie are o serie de riscuri care trebuie luate in calcul. In cazul unei operatii pe creier, acestea sunt mai multe si mai serioase. Cel mai frecvent apar ametelile si durerile de cap, pentru ca structurile cerebrale care au fost afectate in timpul operatiei nu se pot recupera in cateva zile. Sunt afectiuni care, uneori, pot dura luni sau chiar ani. In functie de locul in care a fost localizata tumoarea, pot aparea tulburari psihice si de comportament (daca operatia a avut loc la nivelul lobului frontal) sau scaderea fortei si a abilitatii miscarilor in maini si picioare (daca interventia a avut loc in zona lobului parietal). Mult mai grave sunt situatiile in care pacientul sufera de hemipareza dupa interventia chirurgicala pe creier sau de tulburari grave de vedere.
sursa: sfatulmedicului.ro
